Cand spui Maramures, prin fata ochilor se perinda un tinut pitoresc, de o rara frumusete, cu bisericile din lemn cu turle inalte si zvelte, cu portile caselor  sculptate cu soarele si pomul vietii, cu Cimitirul Vesel de la Sapanta, cergile mitoase vopsite in culori vegetale de la Botiza si Ieud, baile Borsa, rezervatia naturala Pietrosul Mare, lacurile Bodi-Ferneziu...

Decembrie…ce luna minunata! Vine vremea Craciunului si a Anului Nou, cele mai indragite sarbatori ale anului ce aduc cu ele zapada alba si pufoasa cu mirosul de lemn ars in soba, amestecat cu cel aspru si curat al aerului de afara, gustul celebrei horinci, a sarmalelor cu mamaliguta(mai bune decat la mama acasa), caltabos si slanina, vinul rosu fiert, plimbari cu sania trasa de cai impodobiti cu zurgalai, colinde  cu urari de sanatate si belsug, Viflaimul, sezatori si ospete cu traditie pastrata din mosi stramosi.. 

Nu e “musai” sa visati cu ochii deschisi citind aceste randuri, puteti sa mergeti chiar acolo, la maramureseni acasa, sa va petreceti sarbatorile de iarna intr-un stil traditional cu datini din strabuni, pastrate cu sfintenie, in mijlocul unui tinut de basm, intr-o ospitalitate ce va dezgheta si cel mai inghetat suflet.

Maramuresul este zona unde traditiile stramosesti, portul popular si arta veche se pastreaza ca nicaieri in alta parte a Romaniei. Zona este practic un muzeu in aer liber, in mod special Tara Maramuresului, unde oamenii inca mai utilizeaza obiecte casnice si unelte care in alte parti se pot vedea numai in muzee. Bisericile din lemn sunt adevarate capodopere de arta populara. Ele se intalnesc in aproape fiecare sat maramuresean, fiind chiar repere pe plan mondial: cea mai inalta constructie de lemn din Europa a fost pana nu demult biserica manastirii de maici de la Barsana – 62 m, fiind depasita de biserica manastirii de la Sapanta – 72 m., cea mai veche biserica de lemn se afla la Ieud si dateaza din 1364. Portile sculptate din lemn nu mai necesita prezentari, fiind de mult timp un simbol al Maramuresului. Ele pot fi admirate de-a lungul satelor de pe Valea Izei, Marei sau Cosaului. La fel si portul popular traditional, cu mentiunea ca multi locuitori il imbraca zi de zi, nu doar la zile festive.

Pentru sarbatorile din acest an am ales Botiza, fiind unul din cele mai pitoresti sate maramuresene, situat la 89 km de Baia Mare, pe Valea Izei, la poalele muntelui Tibles si vestit prin atelierele mestesugaresti de ?esut covoare din lana vopsita în culori vegetale, prin biserica din lemn atestata documentar din 1400 si nu in cele din urma, prin ospitalitatea gazdelor.

Din Ajunul Craciunului pana la ziua Sfantului Ioan Botezatorul, tinerii botizeni joaca Viflaimul, teatrul religios popular, una dintre traditiile pastrate in Maramures. Sunt interpretate personaje precum Fecioara Maria, Iosif, magi, Jidul sau Irod. Un rol important il au cei 4 draci in frunte cu seful lor, Scaraotchi... poarta talangi si masti populare, baga zazanie intre oameni si sperie copiii. Dracii si mastile lor au origini foarte vechi, probabil din ritualuri precrestine. La sfarsitul fiecarui an puteti participa la “Festivalul datinilor si obiceiurilor de iarna” unde jocul mastilor este considerat unul dintre cele mai vechi obiceiuri. De Anul Nou dar si de Boboteaza, se fac masti cu dimensiuni de pana la 1 m, imbracate cu haine vechi pe care se prind  scrisori adresate catre o fata sau un  baiat ce intarzie sa se casatoreasca, textul, cu mult umor, starnind hazul tuturor.

Puteti face plimbari cu sania trasa de cai la izvoarele minerale(sulfuroase, carbogazose si de apa sarata), la bisericile de lemn din Poienile Izei, sau puteti schia pe dealurile domoale din imprejurimi sau chiar pe partii special amenajate. Asteptarea uratorilor si pregatirea pentru masa festiva, portul popular cu dansurile specifice din localitate si din zona, animatia, muzica, voia buna si ospitalitatea  deosebita va vor lasa, cu siguranta, in suflet, dorinta de a va reintoarce cat mai curand..

Casa Orghici, la care m-am oprit, este o casa cu specific maramuresan, in plina natura, amplasata imediat la intrarea in comuna Botiza, pe drumul principal. In jur sunt putine constructii, ceea ce ofera o intimitate placuta. Din curte se aude raul  care este la 30 m distanta, se simte mirosul padurii din apropiere, se vad dealurile acoperite cu omat din care se mai itesc ici si colo smocuri de iarba. Totul va invita la odihna si relaxare. Gazdele sunt amabile, zambitoare si va vor face sa va simtiti ca in familie.

Daca aveti nedumeriri cu privire la mancare lasati-le deoparte deoarece gazdele  va vor delecta cu “zama calda in blide “si horinca in pahare, pita cu slana si ceapa, ciorba taraneasca cu ciolan afumat, caltabos si carnati afumati, frigarui “pe disc” cu cartofi si usturoi sau renumita placinta cu branza de oi, ”coade de ceape “si marar si…mai sunt o seama de specialitati pe care sunt convinsa ca le veti gusta cu mare placere personal.

Sarbatorile de iarna la Botiza au un farmec deosebit prin ceea ce puteti face cu totii, alaturi de gazde, precum pomana porcului, foc de tabara, gratar, descoperitul activitatilor de ferma, plimbari peste dealuri, pana la Ieud sau Poienile Izei, plimbari cu caruta sau sania trase de cai sau chiar vizitarea atelierelor de tesut covoare traditionale de Maramures de unde le si puteti achizitiona direct de la artizani.

In zona Rozavlea - Botiza - Ieud se poate ajunge pe calea ferata, venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pana in Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate continua drumul cu mijloace auto. Pe sosea se poate ajunge mergand pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Campulung Moldovenesc.

Marin Lucia