Malaga - Costa del Sol

Insirate statiuni si sate vechi de pescari, de-a lungul marii, una dupa alta, in lumini clare si stralucitoare, le privesc de la mii de metri si imi imaginez pentru cateva clipe cum ar fi sa-mi petrec viata acolo. Ma trezesc dimineata in bataia vantului fasnet, ce nu te intreaba daca il doresti sau nu, caci este indraznet si egoist, perdele inexistente la geamuri ce coboara din tavan pana in podea, caci trebuie sa vezi cum soarele se trezeste odata cu tine, iar indata ce incepe el a straluci, tu incepi a admira locurile luminate de el. Si valuri poate se izbesc de ferestre in zilele de toamna sau primavara, galagiosi pescarusi in penele lor de un alb pur si imaculat, aliniati pe terasa la micul dejun. Uite asa m-am trezit dimineata, la Benalmadena, o statiune la 20 de kilometri de Malaga, eram la etajul 11, ce-i drept nu am avut parte de valuri aruncate pe geamuri, insa pescarusii mi-au cantat "Buna dimineata" si mi-au urat in cicripitul lor un "Bun venit in Andaluzia".

M-am bucurat fantastic pentru ca trebuia sa plec sa vizitez orasul Malaga, important port din sudul Spaniei si totodata un oras vechi, conservat excelent. Orasul este inconjurat de munti, se afla la baza sudica a dealurilor Axarquia si este strabatuta de raurile Guadalmedina si Guadalhorce. A fost fondat in anul 1000 i. Hr. de catre fenicieni, cei mai mari negustori ai antichitatii, iar dintre personalitatile istoriei artei sau cinematografiei care s-au nascut in Malaga pot aminti pe Pablo Picasso sau Antonio Banderas. Desigur am vizitat casa si muzeul Picasso, am vizitat Catedrala din Malaga, unde am petrecut o seara minunata, la slujba de Paste, a doua Inviere. Am pasit in Lacasul Sfant in mireasma crinilor imperiali albi ce umpleau Catedrala pretutindeni, iar vibratia orgii imi transpunea fiecare sentiment pe portativ.

Am desenat o Cheia Sol din priviri, alaturi de care se alaturau vibratii de simtiri, tremurande voci de uimire si urlete interioare de fericire ca am ajuns aici. Vitralii in culori vesele, icoane perfect si sensibil lucrate, picturi imense mi-au furat ochii si asa am devenit muta in fata minunii arhitectilor si pictorilor celebri ce au contribuit la realizarea acestui miracol: Catedrala din Malaga, acoperita de bolţi minunat decorate. Decorarea locurile pentru cor a fost realizată de vestitul Pedro din Mena, iar capelele laterale ascund adevărate opere de artă: statuia Maicii ce plînge de Pedro din Mena, Hristos pe cruce de Alonso din Mena, Sfînta Virgen Rosario de Alonso Cano.

Am urcat apoi la Alcazaba, un punct important de referinţă în Malaga. Fortăreaţa datează din secolul VIII, cu toate că cea mai mare parte a structurii aparţine secolului XI. Intrarea în cetate se realizează pe poarta Cristo, unde s-a celebrat prima liturghie după recucerirea oraşului Malaga de către creştini. Fortăreaţa a fost sistemul de apărare a oraşului arab Malaga, astazi fiind unul dintre muzeele maure cel mai bine conservate din Spania. Vad de aici de sus tot orasul, portul cu vapoare uriase ce descarca diverse marfuri, vase de croaziera ce aduc vizitatori in tinutul andaluz, yahturi si barci particulare ale pasionatiolor de sporturi acvatice si plimbari pe valuri mediterane. Si asta este privelistea din Sud, ma intorc catre Nord si zaresc Catedrala, in toata splendoarea ei, cu Turnul ce vegheaza parca orasul la apus de soare, ca un protector al metropolei ce se intinde de jur imprejurul cetatii vechi maure cat vezi cu ochii.

Case albe de jur imprejur, tipice regiunii, potrivite ca marime si uimitor de curate, umbrite de palmieri batrani, perfect drepti si foarte inalti, curmali stufosi si infloriti, iar in locurile stancoase cate un aloe ratacit cautandu-si soarele ce se scurgea in spatele dealurilor. Eu zabovesc la umbra unor portocali, aici in Alcazaba, intr-un miros ametitor, caci sunt infloriti si totodata grei de portocale ce atarna zemoase si coapte pe crengi lasate aproape pana la banca pe care ma asez.


Alexandra L.

FOTO: LUIS FELICIANO