Meteora este destinatia perfecta pentru o vacanta de Paste si nu numai. Faima ei se datoreaza deopotriva formatiunilor geologice de aici, unicat pe Terra, cat si numeroaselor manastiri agatate pe varful acestor stanci inexpugnabile, manastiri care formeaza – dupa Athos – al doilea centru monastic ortodox al Greciei. Privelistea este minunata, iar experienta fara seaman, imposibil de descris in cuvinte. Trebuie sa mergi la fata locului, sa admiri, sa cazi in extaz si apoi sa intelegi. O combinatie de spectacol natural si traire crestina, aceasta e Meteora.

Stanci ascutite, suspendate in aer, doar cerul e mai sus ca ele. Suntem in nord-vestul campiei Tessaliei, strabatuta de raul Pinios, foarte aproape de orasul grecesc Kalambaka, la Meteora. Nori pufosi plutind deasupra frumoasei campii a Tessaliei facandu-si drum printre acesti colosi de piatra tuguiata de culoare negricioasa, rosiatica sau gri, in combinatie cu verdele vegetatiei. Ti se taie respiratia cand le privesti!

Nascuti intr-o epoca imemoriala (circa acum 60 de milioane de ani) in Epoca Tertiara, dintr-un con in forma de delta – constituit din pietre de rau si namol care se varsau in vechiul lac tessalic – si definitivati dupa separatia geologica a masivilor muntosi ai Olimpului si Ossei, acesti uriasi par desprinsi dintr-o povestire SF. Apa si vanturile au modelat si slefuit aceste stanci.

Piloni naturali ce taie cerul Eladei si pe aproape fiecare pilon se inalta cate o manastire. In secolul al XV-lea functionau 24 de manastiri si schituri, pe aceste stanci golase si inaccesibile muritorilor de rad. Multe dintre ele sunt acum in stare de ruina (Sfantul Duh, Sfantul Dimitrie, Sfantul Nicolae Padova, s.a.m.d.), in timp ce altele – sase la numar – se conserva foarte bine, sunt intacte si functioneaza (Marele Meteor, Varlam, Sfanta Treime, Rusanou, etc.).

Fiecare manastire este locuita de cativa calugari, in jur de zece, cinci dintre manastiri sunt de calugari si una de maici. Dintre toate, cea mai mare si mai spectaculoasa este manastirea Marele Meteor. Prima manastire, Sf. Duh, a fost ridicata pe aceste culmi montane de calugarul Barnabas (950-770 d.H.). Apoi, cretanul Andronikos, a construit o a doua manastire, denumind-o “Schimbarea la Fata”, adica chiar Marele Meteor.

Marele Meteor, adica Manastirea “Schimbarea la Fata a lui Hristos” sau Katholikon, este cea mai faimoasa manastire a complexului monahal de la Mereora. Ea a fost construita pe stanca din extremitatea vestica a grupului de stanci. Stanca pe care se inalta asezamantul monahal are 613 de metri inaltime de la nivelul marii si 415 metri de la albia raului Pinios, iar suprafata superioara, unde se afla manastirea, este de aproximativ  50.000 mp.

Fondatorul acestei manastiri a fost Sfantul Atanasie Meteoritul, venit aici din Muntele Athos. El a intemeiat aici o mica sihastrie pe care o transforma in 1344 intr-o lavra (manastire mare in unele tari ortodoxe, unde calugarii locuiesc in chilii construite la distanta unele de altele, in felul caselor unui sat). Atanasie Meteoritul este si cel care a inceput constructia Bisericii “Schimbarea la Fata”, terminata ulterior de Ioasaf si Simeon. Aceasta biserica este cea mai veche si impunatoare din tot ansamblul Meteorelor, iar fresca interioara apartine scolii cretane din secolul al XVI-lea. In secolele XVI-XVIII manastirea numara in jur de 300 de monahi si eremiti.

Cea mai mica manastire de pe Muntele Meteora se numeste “Sfantul Nicolae Anapafsas” sau “Sfantul Nicolae Odihnitorul”. Prima asezare monahala dateaza aici din secolul al XIV-lea. Adevaratul fondator a fost insa Sfantul Dionisie cel Milostiv, la inceputul secolului XVI. Fresca sa a fost lucrata in prima jumatate a secolului al XVI-lea de monahul Teofan Cretanul, un exponent de seama al scolii cretane de pictura. In prezent, micul lacas monahal mai are doar cativa monahi.

Manastirea Sfantul Stefan este cea mai veche asezare monahala de pe Muntele Meteora, fiind fondata in anul 1192 de catre sihastrul Ieremia. Din anul 1961 manastirea este locuita de maicute. Muzeul manastirii adaposteste numeroase obiecte pretioase de cult. Putem vedea aici un codex bizantin din anul 1404, donat de Filotei si Antonie Cantacuzino.

Deasupra unei alte stanci abrupte, se inalta Manastirea “Sfinta Treime”. Ea a fost fondata in anul 1438 de sihastrul Dometie. Biserica a fost zidita in anul 1476, iar fresca interioara dateaza din anul 1741. Locatia a fost utilizata pentru filmarile la filmul din seria James Bond – “For Your Eyes Only” in 1981, dar a inspirat si cartea lui Chris Kuzneski – “The Lost Thorne”.

O a cincea manastire deschisa publicului la Meteora si inca populata este manastirea Varlaam fondata de cuviosul Varlaam, care a sihastrit singur pe varful acestei stanci uriase in jurul anului 1350. Printre documentele acestei manastiri se pastreaza si unele documente de danie romanesti.

Cea de a sasea manastire locuita si astazi este manastirea Rusanu, fondata de calugarul cu acelasi nume prin secolul al XV-lea. Ea se inalta pe o stanca ingusta, inconjurat de jur imprejur de abis. Un culoar de beton si un pod suspendat te duc pe crestetul stancii complet izolate, unde se afla manastirea.

Cel mai apropiat oras de Meteora este Kalambaka, situat la doar cinci kilometri de faimoasele stanci. Orasul se afla la 285 km de Salonic si la 326 km de Atena. Este locatia potrivita pentru cazare, vizitatorii care vin sa vada Meteora gasind aici hoteluri moderne care le ofera tot confortul (62-65 de euro pe zi intr-un hotel de trei stele, cu demipensiune), numeroase magazine de suveniruri, restaurante si cafenele, strazi inguste, aglomerate, dar pitoresti. Kalambaka este un orasel curat si linistit, unde va puteti odihni si petrece Sfintele Pasti in tihna. Exista o strada principala pe care se afla cafenele si restaurantele. Daca tot va cazati intr-unul din hotelurile acestui orasel, incercati pe langa tzatiki, miel cu orzo, souvlaki, bougalakia, moahahaha si asa-numita halva de Kalambaka facuta cu migdale si mult, foarte mult zahar.

Retineti! Accesul la multe dintre manastirele Meteorei se facea pe scara de funie sau cu plasa trasa cu un sistem de roata cu tambur si scripete. Femeile, dar si barbatii, acolo unde au voie, trebuie sa fie imbracate decent, nu cu pantaloni scurti si fuste mini. La unele manastiri nu au voie deloc femeile!

Alice-Claudia Gherman